vineri, 2 noiembrie 2007

Bucuresti – Malaga – Mollina, 30 septembrie, 1 octombrie


30 septembrie, o zi plina. Dupa petrecerea din ultima seara de la Predeal, cu ocazia inchiderii trainingului destinat multiplicatorilor programului Tineret in Actiune, de la Predeal, cele cateva ore petrecute acasa au fost destinate mai mult pregatirilor pentru University on Youth and development, din Spania.
Avionul meu pleca la ora 8, de pe Baneasa. A fost prima data cand am ajuns pe acest aeroport, iar impresia nu a fost prea buna, dandu-mi impresia de autogara. Mai mult decat atat, cei ce se imbarcau aveau atitudinea unor navetisti pe o ruta industriala (cu tot riscul de a fi judecat pentru cele spuse, chiar intelegeam pe de o parte imaginea proasta pe care o am in Spania). Ca sa intregeasca imaginea pe care mi-o formam despre majoritatea compatriotilor cu care calatoream in acelasi avion spre Malaga, unul dintre acestia a inceput sa fumeze in toaleta din aeronava companiei Bluer Air. Bineinteles ca a urmat un mic scandal cu stewardesele, care nu stiu cum s-a finalizat, pentru ca am atipit cu capul lipit de geam.
In sfarsit, suntem anuntati ca incepem procesul de aterizare, iar in Malaga vremea este calda. Dupa ce imi iau bagajul, ma intalnesc cu Daniel, un portughez insarcinat sa astepte participantii. Aflu ca trebuie sa mai asteptam vreo 3 ore in aeroport, sa vina si alti colegi, iar apoi ne vom urca intr-un microbuz ce va pleca spre Mollina. O alta noutate este faptul ca in acelasi avion cu mine a venit o alta romanca, ce va participa la acelasi eveniment, numai ca la alt workshop. Pe masura ce timpul trece, grupul se mareste, o data cu aterizarea altor avioane, iar in jur de 3 si ceva dimineata ne urcam intr-un microbuz si plecam spre complexul Ceulaj, din Mollina. Suntem destul de obositi cu totii, iar dupa ce imi delectez ochii cu palmierii de pe marginea autostrazii, atipesc putin si ma trezesc in parcarea complexului. Ne luam bagajele, cheile, mergem sa mancam niste hrrana rece, cunosc o parte din organizatori si traineri ce mai erau inca trezi la acea ora, si in jur de 5 ma indrept spre camera. Ma sperie gandul ca la ora 9 vom avea deschiderea, si nu stiu cum voi rezista acestei zile de lucru.

Niciun comentariu: