Mollina-Malaga-Bucuresti

Am avut o sesiune de inchidere deosebita. Dupa ce ne-am reunit cu totii in sala de conferinte, fiecare grup si-a prezentat intr-o forma creativa propria munca din ultimele zile. Noi, cei de la Religious Diversity and Anti-Discrimination, am ales sa folosim cateva elemente din teatru forum, si prin grupuri statutare am ilustrat cateva componente cheie. Apoi, mare parte din grup am fost sa ridicam steagul Universitatii, creat de catre noi. Bineinteles, am facut poze. Seara am fost sa ne luam la revedere de la proprietara English Bar-ului unde ne-am petrecut multe seri, de la cei de acolo, si am avut un moment interesant, cand, trecand prin fata altui bar, mai multe persoane de acolo m-au salutat ca pe un vechi prieten. Dupa petrecerea de la Ceulaj, udata cu multa sangria si alte bauturi aduse de fiecare din tarile lor, am mers sa ne luam la revedere si de la Paco’s. Si ne-am tot luat la revedere pana la ora 7 dimineata, atunci observand ca in Mollina inca este intuneric la acea ora. Dupa vreo 3 ore de somn am fost trezit de colega romanca ce se intorcea cu acelasi avion spre Bucuresti. Am decis sa plecam cat mai repede spre Malaga pentru a vedea cat mai mult din oras. Un autocar ne-a dus la aeroport, iar de acolo am luat un autobuz spre centru. Ne-am lasat bagajele intr-un dulap din autogara internationala, si am plecat la plimbare. Desi cu o arhitectura frumoasa, unele parti mi s-au parut cu prea multe gunoaie. Am mers pana in apropierea portului, am salutat Mediterana, am urcat spre Cetarea Gibralfaro si Alcabaza (fortareata). Am mancat ceva pe o terasa, iar apoi am plecat sa cautam casa lui Picasso. Am facut rost de o harta, cu ajutorul careia am vizitat mai multe obiective turistice. Am gasit prima data muzeul Picasso, iar apoi, cu greutate am gasit si casa memoriala, care parea sediul unei banci, probabil de la un exces de elan in amenajare.La ora 8 am stabilit o intalnire cu o colega de la Mollina, ce ai ramanea pentru cateva zile in Malaga. Am stat putin pe o banca dintr-un parc amenajat cu diferite tipuri de vegetatie, in special mediteraneana. Apoi, alaturi de Ana-Maria am mers sa ne luam bagajele si am pornit spre aeroport. Avionul, la fel de plin ca si atunci cand am sosit. Avand in vedere ca ajungeam pe la 5 dimineata, am incercat sa ma asez cat mai comod si sa dorm, dar din cauza aerului conditionat m-am trezit cu o durere de cap. La primul pas de la iesirea din avion m-a lovit un frig crunt. Apoi, la bagaje am vazut cea mai mica banda din viata mea, pe care nici macar nu aveau cum sa incapa toate in acelasi timp. Mi-am recuperat rucsacul, si odata ajuns acasa, am incercat sa adorm, dar nu inainte de a mai trage o privire pe toate pozele facute in cursul ultimei calatorii...