Bucuresti-Milano-Berlin 7 august 2007
Ca niciodata, am plecat cu mult timp inainte spre aeroport. Ca sa stau mai mult decat relaxat, intrucat de obicei sunt contra timp. Am profitat de ocazie sa vorbesc cu prietenul care ma conducea despre ultima perioada, despre trainingurile la care am fost eu, despre locurile unde a fost el. Am avut un zbor lin, si totusi aterizarea a fost intarziata cu 5min. Alte 10 minute am asteptat in avion sa vina autobuzul ce ne ducea de la avion la intrarea in aeroport. Negasind foarte usor biroul de tranzit, am mai pierdut vreo 15 min, iar cand in sfarsit am ajuns unde trebuia, tipul de acolo imi spune ca foarte probabil voi pierde avionul. Ma sfatuieste sa alerg, dar cand ajung la poarta de imbarcare cel de acolo inchisese deja poarta, si imi declara ca nu mai poate face nimic. Ma intorc la biroul de tranzit, pentru a vedea ce optiuni am. O foarte-putin-amabila doamna imi tot repeta ca nu e decat vina mea ca am pierdut avionul, eu o tin pe a mea ca e vina lor … pana la urma imi spune ca nu poate face nimic si ma trimite dupa bagaje si apoi la alt birou. Nu imi gasesc bagajele, astept jumatate de ora langa banda care aducea alte bagaje. Pa duc la Lost and found luggages, iar persoana de acolo imi spune ca trebuie sa merg la alt terminal pentru a-mi gasi bagajele. In sfarsit, ajung acolo, o alta doamna, mai amabila cu vreo 2 grame decat prima imi spune ca bagajele sunt probabil in drum spre Berlin, si ca le voi gasi acolo. Plec spre biroul indicat, de la Plecari, unde dupa ce o noua doamna imi tot spune ca trebuie sa platesc un nou bilet, ma infurii de-a dreptul iar cearta se intoarce in favoarea mea, deoarece primesc un nou bilet, la o cursa care pleaca din Milano la 8.25 si ajung in Berlin la 22.10.
Sunt ingrijorat pentru ca vorbisem cu o prietena romanca, ce studiaza in Berlin sa ma astepte la aeroport, la 17.10. Nu gasesc nicio conexiune wireless de internet, asa ca tot ce imi ramane este sa mai studiez putin aeroportul si sa mai citesc cate ceva, in asteptarea plecarii. In sfarsit, ma imbarc, si in avion incerc sa adorm. Atipesc putin, dar atat, in rest ma uit pe fereastra. Cand ajung in Berlin, realizez ca nu imi voi gasi bagajele. Merg sa declar acest lucru, completez niste hartii, tipul de acolo imi spune ca probabil le voi primi maine la adresa pe care i-am lasat-o, de unde sunt cazat. Aeroportul este gol, de abia gasesc pe cineva sa imi schimbe niste bani in monede. Iau autobuzul TXL, care ar trebui sa ma lase la Hauptbahnhof, si de acolo urmand indicatiile de pe harta, ar trebui sa fiu in 5 minute la hostel.
Ajung la destnatie, ma duc la receptie, si o persoana ce nu stie engleza imi da de inteles ca nu am camera rezervata din seara aceea, ci doar de a doua zi. Este in jur de 12 noaptea, si ma gasesc in Berlin fara bagaje si fara cazare. Continuu discutia cu tipul, incerc sa ii explic ca trebuie sa fie o camera deja platita pentru mine. Dupa vreo 15 minute, dam peste cineva ce vorbeste engleza, si aflu ca poate sunt cazat in cealalta cladire. Merg acolo si da…sunt cazat acolo. Ma simt usurat, a fost deja o zi prea incarcata. Completez hartiile, iau cheia, ma duc in camera, imi aranjez patul, pun in film si adorm, gandindu-ma ce ar putea urma maine….
Sunt ingrijorat pentru ca vorbisem cu o prietena romanca, ce studiaza in Berlin sa ma astepte la aeroport, la 17.10. Nu gasesc nicio conexiune wireless de internet, asa ca tot ce imi ramane este sa mai studiez putin aeroportul si sa mai citesc cate ceva, in asteptarea plecarii. In sfarsit, ma imbarc, si in avion incerc sa adorm. Atipesc putin, dar atat, in rest ma uit pe fereastra. Cand ajung in Berlin, realizez ca nu imi voi gasi bagajele. Merg sa declar acest lucru, completez niste hartii, tipul de acolo imi spune ca probabil le voi primi maine la adresa pe care i-am lasat-o, de unde sunt cazat. Aeroportul este gol, de abia gasesc pe cineva sa imi schimbe niste bani in monede. Iau autobuzul TXL, care ar trebui sa ma lase la Hauptbahnhof, si de acolo urmand indicatiile de pe harta, ar trebui sa fiu in 5 minute la hostel.
Ajung la destnatie, ma duc la receptie, si o persoana ce nu stie engleza imi da de inteles ca nu am camera rezervata din seara aceea, ci doar de a doua zi. Este in jur de 12 noaptea, si ma gasesc in Berlin fara bagaje si fara cazare. Continuu discutia cu tipul, incerc sa ii explic ca trebuie sa fie o camera deja platita pentru mine. Dupa vreo 15 minute, dam peste cineva ce vorbeste engleza, si aflu ca poate sunt cazat in cealalta cladire. Merg acolo si da…sunt cazat acolo. Ma simt usurat, a fost deja o zi prea incarcata. Completez hartiile, iau cheia, ma duc in camera, imi aranjez patul, pun in film si adorm, gandindu-ma ce ar putea urma maine….
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu