Experiencing Istanbul

Prima poza in Taksim Square
Intre Europa si Asia
Infruntand vantul
Spre moschee
Promenada de sub pod... Hagia Sofia
Privind spre mare...
De asemenea...
Eu, Melinda si o moschee
Interiorul moscheei

In Bazar
Plimbare prin Bazar
La un ceai
Bosforul noaptea
Tramvai in Taksim

Astept de ceva zile sa scriu. Nu am avut niciun minut in care sa reusesc sa fac asta. Eram asa nerabdator sa imi povestesc ... sa imi las scris ultimele experiente. Din frica sa nu uit amanunte, sa ratez vreo traire. M-am intors acasa dupa experienta turceasca, si acum am timp pentru asta, desi sunt multe lucruri care ar trebui sa ma preseze. Dar nu ... pentru ca cel putin acum am rabdare, m-am intors detasat si gata sa privesc lucrurile din unghiuri noi ... si sunt atat de multe unghiuri.

Mi-am inceput calatoria pe 12 februarie. Bucuresti-Istanbul, Turkish Airlines. Ajuns pe aeroportul Ataturk, dupa ce mi-am luat viza, m-am intalnit cu o veche cunostinta, Melinda, de la un alt seminar pe Dialog Intercultural. Ne-am aranjat amandoi calatoria spre Mardin in asa fel incat sa petrecem o zi in Istanbul. Am ales sa mergem cu un autobuz ce facea mai mult timp pana in Taksim, destinatia noastra, dar care ne-ar fi putut oferi mai multe lucruri privirii, fiind amandoi la prima experienta turceasca. Ajunsi in Taksim Sqaure, am incercat sa ne folosim de detaliile primite pentru a gasi Chill Out hostel, gazda noastra pentru o noapte. Ne-am plimbat pe Istiklal Street, si am luat pulsul celui ma petrecaret cartier al orasului. Ne-am lasat bagajele, si am plecat sa exploram. Am coborat spre Bosfor pe stradutele colorate si pline de viata, iar langa apa am "gustat" puternicul vant ce bantuia. Ne-am clatit privirea cu o priveliste superba, dupa care am pornit spre Hagia Sofia, cea mai celebra moschee din lume, dupa spusele multora. Nu am intrat, am privit-o doar pe din-afara. Apoi am pornit spre o alta moschee, din apropiere. In timp ce faceam poze printr-o fereastra micuta, cineva s-a apropiat de noi si a inceput sa ne vorbeasca despre istoria moscheei. Ne-a intrebat daca suntem in calatoria de logodna, noi ne-am amuzat si i-am zis ca nu. Apoi a inceput sa ne spuna despre suveniruri si ne-a intrebat daca vrem sa cumparam, pentru ca are un micut magazin, si putem sa si bem un ceai turcesc, "one tea for 40 years of friendship". Brusc am inceput sa ma simt precum Romulus Rusan in Egipt, citind cartea O calatorie spre marea interioara. I-am raspuns ca avem un buget limitat, si ca nu prea ne permitem, iar el a ramas in continuare amabil si a vorbit cu noi, spunand ca si-a incercat norocul. Am intrat apoi in moschee, facand cateva poze.

Am pornit apoi in cautarea marelui Bazar. Cei de acolo parca aveau anumite abilitati de a detecta turistii, chiar daca nu eram cu rucsac in spate sau un aparat foto cu obiectiv mare :P Multi trageau de tine sa intri sa le privesti marfa, sau sa te duca in restaurantul pentru care lucrau. "c'mon sir, come with me, i have something very special for you" ori "you have to taste my amazing food, the best you've ever taste". Inarmati cu zambete si rabdare am trecut si peste asta, fara sa ne lasam banii pe acolo :) Insa am ramas impresionati de dimensiunea acestui bazar, de ce am vazut acolo.

Pentru ca deja era noapte, am decis sa mergem tot pe jos spre hostel, dar sa ne oprim undeva sa mancam intai. Dupa ce am incercat in cateva locuri, am gasit in sfarsit unul potrivit, asa ca ne-am luat un fel de sortiment de pizza, si cate un ceai turcesc. Ne-am conversat, iar apoi am plecat sa ne impotrivim vantului de afara. Am mers pe sub un pod ce traversa Bosforul, privind la restaurantele de pe acea promenada, inarmati cu zambetul de refuz la invitatiile de a ni se arata alte lucruri :) Am urcat iarasi spre Taksim, si apoi ne-am tot invartit printre magazine si restaurante, printre miile de oameni ce populau zona.

Pentru ca a doua zi trebuia sa ne trezim la 5.25, pentru a pleca spre aeroport, pe la 10 ne-am intors la hostel, pentru a gusta o bere in micul bar de la parter. Ne-am cunoscut apoi celelalte 3 colege de camera :D Inainte de a face nani, am facut schimb de experiente, si ne-am imbracat bine, caldura lipsind cu desavarsire din camera.

A doua zi am vazut cum arata Istiklal Street fara oameni, si ... obositi ne-am indreptat spre aeroport, pentru a incerca o alta experienta ... Mardin.