Stegulete

Pe adresa de mai sus aflu si eu cati sunt neimpresionati de mesajul meu de introducere.

Sa nu treaca ianuarie...

Sunt(em) pe 31. Aproape ca era sa ratez oportunitatea de a scrie ceva pe luna ianuarie, prima luna a lui 2008. Din partea mea ... sa se duca ... mi-a adus destule dureri de cap, desi as fi nerecunoscator ca nu a avut si partile ei bune, oameni interesanti pe care i-am cunoscut, etc. Sa speram ca februarie va fi mai buna ... mai ales ca se anunta cateva lucruri ... certitudine e plecarea mea in Turcia, pe 12. Prin ANPCDEFP voi merge la un seminar pe Dialog Intercultural, in Mardin, un oras tooooocmai in capatul celalalt al Turciei. Dar aceasta urbe are o istorie interesanta, si tot voiam sa ajung de mai bine de un an. Voi petrece o zi si-o noapte si in Istanbul, pentru ca e prima data cand ajung acolo, si vreau sa vad macar putin. Inca nu stiu cum voi rezolva cu o cazare acolo ... dar ma descurc... :)

Probabil ar trebui sa mai recapitulez ce am facut de la ultima mea notare. Pai, Craciunul a insemnat urmarea traditiei, adica reunirea familiei la bunica. Liniste, mancare, relaxare. Si un vin rosu extraordinar de bun. Apoi, revelion in Bucuresti, cu doi dintre prietenii apropiati si prietenele lor. Mai erau si altii, dar nu-i cunosteam. Incepe ianuarie ... planuri, traininguri, asteptari de confirmari.

Cel mai dureros a fost faptul ca mi-a cazut o oportunitate pe care o vanam din noiembrie, posibilitatea de a pleca la o organizatie (nu zic care) undeva in Europa (nu zic unde). M-a cam debusolat, mai ales ca investisem ceva timp si resurse in colaborarea mea cu cei de acolo. C'est la vie ... toujours une ... apoi dragii mei prieteni colaboratori de prin anumite agentii guvernamentale mi-au cam tras o teapa, mie si echipei ...dar noi sa fim sanatosi ... iar eu tocmai mi-am cumparat vitamine...

Noh, important e ca am invatat si din asta, si din alte cateva lucruri la fel de dragi sufletului meu, petrecute in aceeasi luna...
Cobor ochii mai jos, si observ in acelasi pahar o jumatate plina ... si dupa cum spuneam ceva mai devreme, ea vine de la niste oameni. Oameni cu care am avut ocazia sa comunic mai mult, oameni cu care planificam de ceva vreme sa ma vad sa-i cunosc mai bine, oameni nou intrati in viata mea, cunoscuti in diverse imprejurari, etc.

La capitolul activitati reusite ... se numara un training cu Euro26 si CADDRU. Am fost chemat de Oana, colega mea ToT-ista, sa tin o sesiune de multiplicare pe Youth in Action, si sa-i ajut cu informatii atunci cand e nevoie. Echipa frumoasa, care se va reuni tocmai cand plec eu in Turcia ... si pentru asta imi pare rau...

Ar mai fi un weekend bun de lucru, in care am apucat sa stau si cu picioarele in sus, ca sa privesc norii :D Am fost cu doua dintre colege la "punctul de lucru" de la bunica, acolo unde imi pregatesc de obicei trainingurile mai complexe, si mai provocatoare, pentru ca mi se pare un loc numai bun pentru creativitate. Si am creat conceptul unui nou training deosebit :)

In rest, completari de rapoarte, discutii de principiu pentru colaborari viitoare si ... primii pasi ai Lecupo Bucuresti ... dar despre asta ... alta data...

Predeal, 14-22 decembrie

Dupa o perioada mult prea lunga de nemiscat din capitala, imi incarc noul meu rucsac cu cele necesare, il prind in spate, imi iau si nelipsita geanta de umar, si lupt cu traficul spre gara. Ajung cu intarziere, nimic surprinzator, ii imping unui baiat dintre primii din coada banii pentru un bilet spre Predeal ... intre timp apare si o tipa cu aceeasi dorinta ca si mine, numai destinatie diferita (Brasov) care ii intinde bani aceluiasi baiat ... alergam impreuna spre tren, mie mi se rupe o bretea de la rucsac ... urcam in tren, porneste, si dupa vreo jumatate de ora se strica locomotiva, fapt ce ne face sa stam vreo ora in asteptarea remedierii.

Prietenii cu care stabilisem sa ma ridice din gara de la Predeal se hotarasc sa vina in Sinaia si sa ma astepte acolo. Ajung si eu cu intarziere bunicica, ma imbarc si fuguta spre complexul unde eram cazati. Fiind in jur de 12 cand am ajuns, nu am avut pe cine sa mai salut, asa ca ma indrept spre camera pentru un somn binemeritat, nu inainte de a mai sta la povesti cu colegele mele de ToT.

A doua zi intru si eu in atmosfera primei serii, eu fiind oficial inregistrat la cea de a doua, ce urma sa inceapa pe 17. Avem o dupa-amiaza eficienta de lucru, in care punem tara la cale pentru 2008, iar apoi urmeaza party. Baietii de la restaurant ne invita si la o narghilea, asa ca se face dimineata cand sfarsim petrecerea.

Duminica imi pleaca colegii, urmand sa apara seria cealalta de abia luni. Imi vine un singur coleg dintre ToT-isti, cu care impart si camera. Cum pleaca si artileria grea a ANSIT, ne trezim eu si Ionut ca brusc trebuie sa facem si ceva activitati cu participantii, asa ca ne punem pe treaba iar eu tin si o sesiune de informare pe Tineret in Actiune.

Ma revad cu cativa participanti la alte traininguri, cu care stau la povesti. Joi, cu o zi inainte de plecare lasam zi libera si mergem pe partie. Partia pustie, doar cateva persoane in afara de noi, eu incerc sa ma dau cu o mini-sanie, de pe care trebuie sa fac tumbe inainte sa de oprire, pentru a nu ma trezi in strada. Mai poposim la un vin fiert la Fulg de nea, iar in aceeasi seara avem si petrecerea de final cu seria asta, de la care lipseste focul de tabara.

Intre timp ma hotarasc sa plec cu niste prieteni de familie direct la Galati, la parinti. Pe timpul calatoriei atipesc des, deschizand ochii de obicei la vreo intersectie unde aparea intrebarea "pe unde-o luam?"

Si ... oficial incepe vacanta de Craciun ...